Zgomotul Argintilor

Un tată bătrân, care agonisise în viaţă destul de multă avere, ce s-a gândit? S-o împartă copiilor săi cât mai trăieşte, contând bineînţeles pe dragostea lor de fii, că vor avea grijă de el până la moarte. Aceştia i-au promis. După ce s-au văzut însă în stăpânirea tuturor bunurilor, l-au luat pe bătrân, l-au închis în cea mai întunecată, în cea mai proastă, în cea mai mirositoare cameră, dându-i din când în când doar câte un blid de mâncare.

Ce s-a gândit atunci bătrânelul? Şi-a confecţionat o ladă, pe care a băgat-o sub pat. S-a dus la un vechi prieten căruia i-a spus cu durere cum îl tratează copiii după ce le-a dat totul, şi l-a rugat: "Împrumută-mi un sac cu monede de argint şi mâine ţi-l aduc înapoi". Acela i-a împrumutat banii. Bătrânul a venit acasă şi a început să-şi numere argintii cu mare zgomot, aşa încât fiii, aflaţi în aceeaşi casă, să audă. Au privit prin gaura cheii şi au văzut că bătrânul are foarte mulţi bani. L-au văzut şi cum i-a pus în lada respectivă, cum a încuiat-o şi cum a pus-o sub pat.

Din ziua aceea, sufletele copiilor s-au transformat ca prin minune. Şi-au adus aminte că bătrânul era tatăl lor şi au început să se poarte cu el cu cea mai mare grijă.Acum, în afară de ceea ce primiseră, mai sperau să primească şi banii de argint şi pentru aceasta trebuiau să intre în graţiile bătrânului. De fapt, bătrânul a doua zi a dus banii înapoi prietenului său.

Peste câteva luni s-a împrumutat din nou pentru o zi, şi iar a făcut zgomot cu ei. Copiii au devenit şi mai atenţi cu el. Într-o zi bătrânul tată a murit, după ce s-a bucurat de toată atenţia copiilor în ultimii ani ai vieţii.S-au hotărât să amâne deschiderea lăzii cu comoara până după înmormântare, când vor rămâne singuri şi vor fi toţi de faţă. L-au îngropat cu bucurie după care, venind acasă, au căutat cheile, le-au găsit şi au descuiat lada. În lada n-au găsit, însă, decât un baston de care era legată o hârtie pe care scria: "Cu un baston ca acesta să fie bătut părintele care îşi va da averea fiilor înainte de vreme .

Prezentare video Asociatia Pro-Vita, Valea Plopului

Intrebare de Divort

Intrebare: Sunt divortat. Conform Bibliei, ma pot re-casatori?

Raspuns: Adesea avem de-a face cu intrebari precum: “Am divortat din motivul acesta si acesta.

Ma pot re-casatori?” - sau – “Am divortat de doua ori—primul divort a fost cauzat de adulterul partenerului de viata, iar cel de-al doilea de nepotrivire. Ma intalnesc cu o persoana care a divortat de trei ori – prima data din nepotrivire, a doua oara pentru ca persoana respectiva a savarsit adulter si a treia oara pentru ca partenerul de viata a savarsit adulter. Ne putem casatori?”

***
Astfel de intrebari sunt foarte grele, pentru ca Biblia nu intra in detalii atat de mari in ceea ce priveste motivele pentru care o persoana poate sau nu poate sa se re-casatoreasca dupa un divort.Ceea ce stim cu siguranta este faptul ca Dumnezeu uraste divortul (Maleahi 2:16). Planul lui Dumnezeu pentru un cuplu casatorit este acela de a ramane astfel atata timp cat sotul si sotia sunt in viata (Geneza 2:24; Matei 19:6). Singurul motiv pentru care este permisa re-casatorirea dupa un divort este cel al adulterului (Matei 19:9) – si chiar si acest motiv este dezbatut aprig printre crestini. O alta posibilitate este aceea data de situatia cand partenerul necredincios isi paraseste partenerul credincios (1 Corinteni 7:12-15).

***

Acest pasaj biblic, totusi, nu se adreseaza in mod specific problemei re-casatoririi, ci mai degraba el incurajeaza pastrarea casatoriei. Pentru unii, abuzul fizic, sexual sau emotional ar trebui sa constituie cauze suficiente pentru divort si posibil pentru re-casatorire. Totusi, Biblia nu invata acest lucru in mod specfic.

In legatura cu aceasta problema, doua lucruri ne sunt cunoscute cu siguranta. (1) Din nou, Dumnezeu uraste divortul (Maleahi 2:16). (2) Dumnezeu este plin de mila si iertator. Fiecare divort este rezultatul pacatului, indiferent daca sotul, sotia sau amandoi au cauzat divortul. Iarta Dumnezeu divortul? Da! Pentru ca divortul nu este mai putin de iertat decat orice alt pacat. Iertarea tuturor pacatelor este primita prin pocainta si credinta in Iisus Hristos (Matei 26:28; Efeseni 1:7).

***

Daca Dumnezeu iarta pacatul divortului, inseamna asta ca ti se da mana libera sa te recasatoresti? Nu in mod necesar. Uneori Dumnezeu cheama oameni la a ramane necasatoriti (1 Corinteni 7:7-8). A ramane necasatorit(a) nu trebuie niciodata vazut ca un blestem sau ca o pedeapsa, ci mai degraba ca pe o oportunitate de a-L sluji pe Dumnezeu cu toata inima (1 Corinteni 7:32-36). Cuvantul lui Dumnezeu ne spune, totusi, ca este mai bine sa ne casatorim decat sa ardem in dorinte (1 Corinteni 7:9). Probabil ca uneori acest principiu se aplica si la re-casatorire dupa un divort.Asadar, poti sau trebuie sa te re-casatoresti? Nu pot raspunde la aceasta intrebare.

***

Raspunsul sta in problema care se gaseste la tine, la posibilul viitor partener de viata, dar, cel mai important, la Dumnezeu. Singurul sfat pe care il pot da este sa ma rog lui Dumnezue pentru a-ti da intelepciune in ceea ce ai de facut (Iacov 1:5). Trebuie sa te rogi avand inima deschisa si sa Ii ceri lui Dumnezeu sa iti dea voia lui in inima ta (Psalmul 37:4). Cauta voia lui Dumnezeu (Proverbe 3:5-6) si urmeaza intocmai sfatul Sau. Iar cel mai bun sfat care il putem da este sa eviti despartirea.

Fragment din filmul "Apocalipsa lui Ioan"

Invatatura Crestina sa iubesti pe Iisus

Domnul Iisus este adevărat. El a murit pentru păcatele tale. Ca tu in veci să nu ştii ce inseamnă să fii in iad. El te iubeste, dragostea lui faţă de tine este destul de mare.Dacă trupul omului ar avea măcar a zecea miie parte din iubirea Lui pursisimplu ar muri. Nu Rezistă! El plînge pentru tine,de fiecare dată cînd nu-L asculţi, îl respingi.

Numai El stie cu ce preţ tea răscumpărat.Şi tu îi răspunzi cu indiferentă. Tu esti cel mai fericit pentrucă citesti acest mesaj si pentrucă cunoşti adevărul. Mai ai timp sa te pocăieşti!. Dar să ştii, milioane de oameni mor zicînd “nu!” Lui Iisus.

Folosesc pretexte simple “sunt prea tinăr” “pai o sa ma pocăiesc si miine” sau “mii indiferent de ce o făcut El şi de ce imi spui tu!”. Pentru ei e prea tirziu,dar pentru tine Nu! Eu cred ca azi e şi timpul. Primeste-L pe Iisus! Urmeazami sfatul si credema ca o sami multumesti chiar o vecinicie pentru cuvintele pe care lei citit si pentru indrumarea pe care tiam dat-o.

Fii ascultator, Fii cu Dumnezeu.Amin!

POSTUL SI MILOSTENIA

Pentru a vieţui frumos, după voia lui Dumnezeu, rugăciunea, adică vorbirea noastră cu Dumnezeu, trebuie să se completeze cu postul şi milostenia. Despre ele şi despre importanţa lor în viaţa noastră ne vorbeşte şi ne învaţă Mântuitorul Hristos, în aceeaşi Predică de pe munte. Prin post şi prin milostenie, noi putem să ne apropiem şi mai mult de Dumnezeu.

Prin post, înţelegem să mâncăm legume, fructe şi paste făinoase şi să renunţăm de bună voie la anumite mâncăruri „de dulce”(carne,ouă,lactate), dar mai ales la fapte şi cuvinte rele, prin care îi putem supăra, atât pe El, cât şi pe semenii noştri. Postim, în timpul săptămânii, miercuri şi vineri şi, în timpul anului, în cele patru posturi mari: al Crăciunului, al Paştilor, al Sfinţilor Apostoli şi al Adormirii Maicii Domnului şi ori de câte ori Sfânta Biserică ne-o cere.

În predica de pe munte, Mântuitorul Hristos ne îndeamnă însă să nu ne lăudăm cu faptul că postim: „să nu te arăţi oamenilor că posteşti, ci Tatălui tău care este în ascuns şi Tatăl tău care vede în ascuns îţi va răsplăti ţie”(Matei 6, 8).

Dumnezeu ne-a mai dăruit şi milostenia, ca o poruncă a iubirii. Ea arată cât de mult îl iubim pe aproapele nostru şi, prin el, pe Însuşi Dumnezeu. Ca să facem milostenie nu ne trebuie bogăţii, ci numai bunăvoinţă faţă de cei ce au nevoie de ajutorul nostru.

Milostenia este, aşadar, fapta bună pe care o putem face, în multe feluri: să dăm de mâncare celui flămând; să dăm un pahar de apă celui însetat; să îi vizităm pe bolnavi şi pe cei bătrâni; să-l ajutăm pe cel care are nevoie de sprijin; să ne rugăm pentru cei în suferinţe şi pentru toţi semenii noştri.

Pentru toate acestea ne învaţă Mântuitorul, nu trebuie să cerem vreo răsplată sau să ne mândrim, pentru că milostenia foloseşte mai mult celor ce o fac decât celor care o primesc: „Deci, când faci milostenie, nu trâmbiţa înaintea ta, cum fac făţarnicii… Tu însă, când faci milostenie, să nu ştie stânga ta ce face dreapta ta, ca milostenia ta sa fie într-ascuns şi Tatăl tău, care vede în ascuns, îţi va răsplăti ţie”.(Matei 6, 2-4)

OSTASUL DOMNULUI, FRATELE NOSTRU TRAIAN DORZ