sâmbătă, 14 august 2010

Iisus vine in curand!

DOMNUL Iisus Hristos vine si este gata sa te ierte si pe tine daca te vei cai de pacatele tale si le vei marturisi DOMNULUI,fiindca te iubeste.DOMNUL Iisus VINE FOARTE CURAND! caci vremea neamurilor se apropie de sfarsit.Ia o decizie pentru tine , iar asta va fi pentru ETERNITATE.

"Cautati pe Domnul cata vreme se poate gasi; chemati-l, cata vreme este aproape. (Isaia 55:6)
Ioan 3:16 Fiindca atat de mult a iubit Dumnezeu lumea, ca a dat pe singurul Lui Fiu, pentru ca oricine crede in El, sa nu piara, ci sa aiba viata vesnica.
Daca rabdam, vom si imparati impreuna cu El. Daca ne lepadam de El, si El Se va lepada de noi. (2Timotei 2:12)
Celui ce va birui ii voi da sa sada cu Mine pe scaunul Meu de domnie, dupa cum si Eu am biruit si am sezut cu Tatal Meu pe scaunul Lui de domnie.” (Apocalipsa3:21)

Ioan cap.33. Drept raspuns, Iisus i-a zis: "Adevarat, adevarat iti spun ca, DACA un om nu se naste DIN NOU, NU POATE vedea Imparatia lui Dumnezeu."4. Nicodim I-a zis: "Cum se poate naste un om batran?

Poate el sa intre a doua oara in pantecele maicii sale, si sa se nasca?"5. Iisus i-a raspuns: "Adevarat, adevarat iti spun, ca, DACA nu se naste cineva din apa si din Duh, NU POATE sa intre in Imparatia lui Dumnezeu.6. Ce este nascut din carne, este carne, si ce este nascut din Duh, este duh.7. Nu te mira ca ti-am zis: "TREBUIE sa va nasteti din nou. Amin!

Doamne Ajuta! Cu drag si cuvintare ; Pr. Cazacu Gheorghe

vineri, 18 iunie 2010

Pentru Crestini

Pentru crestini, Dumnezeu este iubire.
Nu numai pentru crestini ci pentru toata creatia.
Percepem iubirea lui Dumnezeu in masura in care putem iubi, la randul nostru.

Ce ne impiedica sa iubim fara limite, decat limitarile noastre.Limitele pe care le avem nu sunt neaparat pentru a le depasi, asa cum o apa curgatoare exista datorita malurilor sale, care il poarta spre mare.

Nu exista limite decat in mintea noastra.Omul nu este absolut liber, pentru ca libertatile fiecaruia se termina acolo unde incep libertatile celuilalt.
Omul este atat de liber si asta se vede in creatie unde fiintele au profitat si profita de liberul arbitru pentru a se controla unul pe celalalt.

duminică, 4 aprilie 2010

Inca un cui am batut in carnea ta, Iisuse.


Inca un cui am batut in carnea ta, Iisuse. Inca o data te-am tradat. Si inca o data ai facut minunea. M-ai luat de mana si m-ai tras la Tine. De data asta a fost cu forta. Pentru ca eu pornisem deja sa te rastignesc.

Iar acum nu pot sa-ti multumesc. Nu ma pot bucura ca mi-ai intors viata spre bine, pentru a nu stiu cata oara. Vad minunea si ma lasa rece, cu inima stransa.
Nu mai pot, Iisuse. Intre lumea asta si Tine, nu mai gasesc echilibrul. Cad in fiecare zi iar atunci cand alerg la Tine sa ma ridici, ma simt straina si goala. Si nu pot intelege.


E lumea creata de Tine.

De ce e asa de departe de Tine?

De ce ma trage cat mai departe de Tine?

De ce atunci cand incerc sa ma aproprii de Tine toate vuiesc si se pun stavila intre mine si Tine?

Dar inteleg de ce. Au inteles-o si sfintii. Doar ca ei au avut puterea pe care eu nu o am. Puterea de a alege o singura cale si de a inainte pe ea cu incapatanare, prin sange, lacrimi si noroi. Stiind ca trebuie sa treaca prin iad pentru a ajunge la inviere. Dar tot de la Tine au luat puterea, nu?
Iarta cuiul acesta, Parinte, si nu te scarbi de mine.

Nu ma lasa, Doamne Dumnezeul meu, nu te departa de la mine, ia aminte spre ajutorul meu, Doamne al mantuirii mele.

marți, 16 februarie 2010

Zgomotul Argintilor

Un tată bătrân, care agonisise în viaţă destul de multă avere, ce s-a gândit? S-o împartă copiilor săi cât mai trăieşte, contând bineînţeles pe dragostea lor de fii, că vor avea grijă de el până la moarte. Aceştia i-au promis. După ce s-au văzut însă în stăpânirea tuturor bunurilor, l-au luat pe bătrân, l-au închis în cea mai întunecată, în cea mai proastă, în cea mai mirositoare cameră, dându-i din când în când doar câte un blid de mâncare.


Ce s-a gândit atunci bătrânelul? Şi-a confecţionat o ladă, pe care a băgat-o sub pat. S-a dus la un vechi prieten căruia i-a spus cu durere cum îl tratează copiii după ce le-a dat totul, şi l-a rugat: "Împrumută-mi un sac cu monede de argint şi mâine ţi-l aduc înapoi". Acela i-a împrumutat banii. Bătrânul a venit acasă şi a început să-şi numere argintii cu mare zgomot, aşa încât fiii, aflaţi în aceeaşi casă, să audă. Au privit prin gaura cheii şi au văzut că bătrânul are foarte mulţi bani. L-au văzut şi cum i-a pus în lada respectivă, cum a încuiat-o şi cum a pus-o sub pat.


Din ziua aceea, sufletele copiilor s-au transformat ca prin minune. Şi-au adus aminte că bătrânul era tatăl lor şi au început să se poarte cu el cu cea mai mare grijă.Acum, în afară de ceea ce primiseră, mai sperau să primească şi banii de argint şi pentru aceasta trebuiau să intre în graţiile bătrânului. De fapt, bătrânul a doua zi a dus banii înapoi prietenului său.


Peste câteva luni s-a împrumutat din nou pentru o zi, şi iar a făcut zgomot cu ei. Copiii au devenit şi mai atenţi cu el. Într-o zi bătrânul tată a murit, după ce s-a bucurat de toată atenţia copiilor în ultimii ani ai vieţii.S-au hotărât să amâne deschiderea lăzii cu comoara până după înmormântare, când vor rămâne singuri şi vor fi toţi de faţă. L-au îngropat cu bucurie după care, venind acasă, au căutat cheile, le-au găsit şi au descuiat lada. În lada n-au găsit, însă, decât un baston de care era legată o hârtie pe care scria: "Cu un baston ca acesta să fie bătut părintele care îşi va da averea fiilor înainte de vreme .

vineri, 14 august 2009

Intrebare de Divort

Intrebare: Sunt divortat. Conform Bibliei, ma pot re-casatori?
Raspuns: Adesea avem de-a face cu intrebari precum: “Am divortat din motivul acesta si acesta.

Ma pot re-casatori?” - sau – “Am divortat de doua ori—primul divort a fost cauzat de adulterul partenerului de viata, iar cel de-al doilea de nepotrivire. Ma intalnesc cu o persoana care a divortat de trei ori – prima data din nepotrivire, a doua oara pentru ca persoana respectiva a savarsit adulter si a treia oara pentru ca partenerul de viata a savarsit adulter. Ne putem casatori?”
***
Astfel de intrebari sunt foarte grele, pentru ca Biblia nu intra in detalii atat de mari in ceea ce priveste motivele pentru care o persoana poate sau nu poate sa se re-casatoreasca dupa un divort.Ceea ce stim cu siguranta este faptul ca Dumnezeu uraste divortul (Maleahi 2:16). Planul lui Dumnezeu pentru un cuplu casatorit este acela de a ramane astfel atata timp cat sotul si sotia sunt in viata (Geneza 2:24; Matei 19:6). Singurul motiv pentru care este permisa re-casatorirea dupa un divort este cel al adulterului (Matei 19:9) – si chiar si acest motiv este dezbatut aprig printre crestini. O alta posibilitate este aceea data de situatia cand partenerul necredincios isi paraseste partenerul credincios (1 Corinteni 7:12-15).

***
Acest pasaj biblic, totusi, nu se adreseaza in mod specific problemei re-casatoririi, ci mai degraba el incurajeaza pastrarea casatoriei. Pentru unii, abuzul fizic, sexual sau emotional ar trebui sa constituie cauze suficiente pentru divort si posibil pentru re-casatorire. Totusi, Biblia nu invata acest lucru in mod specfic.

In legatura cu aceasta problema, doua lucruri ne sunt cunoscute cu siguranta. (1) Din nou, Dumnezeu uraste divortul (Maleahi 2:16). (2) Dumnezeu este plin de mila si iertator. Fiecare divort este rezultatul pacatului, indiferent daca sotul, sotia sau amandoi au cauzat divortul. Iarta Dumnezeu divortul? Da! Pentru ca divortul nu este mai putin de iertat decat orice alt pacat. Iertarea tuturor pacatelor este primita prin pocainta si credinta in Iisus Hristos (Matei 26:28; Efeseni 1:7).

***
Daca Dumnezeu iarta pacatul divortului, inseamna asta ca ti se da mana libera sa te recasatoresti? Nu in mod necesar. Uneori Dumnezeu cheama oameni la a ramane necasatoriti (1 Corinteni 7:7-8). A ramane necasatorit(a) nu trebuie niciodata vazut ca un blestem sau ca o pedeapsa, ci mai degraba ca pe o oportunitate de a-L sluji pe Dumnezeu cu toata inima (1 Corinteni 7:32-36). Cuvantul lui Dumnezeu ne spune, totusi, ca este mai bine sa ne casatorim decat sa ardem in dorinte (1 Corinteni 7:9). Probabil ca uneori acest principiu se aplica si la re-casatorire dupa un divort.Asadar, poti sau trebuie sa te re-casatoresti? Nu pot raspunde la aceasta intrebare.

***
Raspunsul sta in problema care se gaseste la tine, la posibilul viitor partener de viata, dar, cel mai important, la Dumnezeu. Singurul sfat pe care il pot da este sa ma rog lui Dumnezue pentru a-ti da intelepciune in ceea ce ai de facut (Iacov 1:5). Trebuie sa te rogi avand inima deschisa si sa Ii ceri lui Dumnezeu sa iti dea voia lui in inima ta (Psalmul 37:4). Cauta voia lui Dumnezeu (Proverbe 3:5-6) si urmeaza intocmai sfatul Sau. Iar cel mai bun sfat care il putem da este sa eviti despartirea.

joi, 16 iulie 2009

Invatatura Crestina sa iubesti pe Iisus

Domnul Iisus este adevărat. El a murit pentru păcatele tale. Ca tu in veci să nu ştii ce inseamnă să fii in iad. El te iubeste, dragostea lui faţă de tine este destul de mare.Dacă trupul omului ar avea măcar a zecea miie parte din iubirea Lui pursisimplu ar muri. Nu Rezistă! El plînge pentru tine,de fiecare dată cînd nu-L asculţi, îl respingi.

Numai El stie cu ce preţ tea răscumpărat.Şi tu îi răspunzi cu indiferentă. Tu esti cel mai fericit pentrucă citesti acest mesaj si pentrucă cunoşti adevărul. Mai ai timp sa te pocăieşti!. Dar să ştii, milioane de oameni mor zicînd “nu!” Lui Iisus.
Folosesc pretexte simple “sunt prea tinăr” “pai o sa ma pocăiesc si miine” sau “mii indiferent de ce o făcut El şi de ce imi spui tu!”. Pentru ei e prea tirziu,dar pentru tine Nu! Eu cred ca azi e şi timpul. Primeste-L pe Iisus! Urmeazami sfatul si credema ca o sami multumesti chiar o vecinicie pentru cuvintele pe care lei citit si pentru indrumarea pe care tiam dat-o.


Fii ascultator, Fii cu Dumnezeu.Amin!

duminică, 12 iulie 2009

POSTUL SI MILOSTENIA

Pentru a vieţui frumos, după voia lui Dumnezeu, rugăciunea, adică vorbirea noastră cu Dumnezeu, trebuie să se completeze cu postul şi milostenia. Despre ele şi despre importanţa lor în viaţa noastră ne vorbeşte şi ne învaţă Mântuitorul Hristos, în aceeaşi Predică de pe munte. Prin post şi prin milostenie, noi putem să ne apropiem şi mai mult de Dumnezeu.

Prin post, înţelegem să mâncăm legume, fructe şi paste făinoase şi să renunţăm de bună voie la anumite mâncăruri „de dulce”(carne,ouă,lactate), dar mai ales la fapte şi cuvinte rele, prin care îi putem supăra, atât pe El, cât şi pe semenii noştri. Postim, în timpul săptămânii, miercuri şi vineri şi, în timpul anului, în cele patru posturi mari: al Crăciunului, al Paştilor, al Sfinţilor Apostoli şi al Adormirii Maicii Domnului şi ori de câte ori Sfânta Biserică ne-o cere.

În predica de pe munte, Mântuitorul Hristos ne îndeamnă însă să nu ne lăudăm cu faptul că postim: „să nu te arăţi oamenilor că posteşti, ci Tatălui tău care este în ascuns şi Tatăl tău care vede în ascuns îţi va răsplăti ţie”(Matei 6, 8).

Dumnezeu ne-a mai dăruit şi milostenia, ca o poruncă a iubirii. Ea arată cât de mult îl iubim pe aproapele nostru şi, prin el, pe Însuşi Dumnezeu. Ca să facem milostenie nu ne trebuie bogăţii, ci numai bunăvoinţă faţă de cei ce au nevoie de ajutorul nostru.

Milostenia este, aşadar, fapta bună pe care o putem face, în multe feluri: să dăm de mâncare celui flămând; să dăm un pahar de apă celui însetat; să îi vizităm pe bolnavi şi pe cei bătrâni; să-l ajutăm pe cel care are nevoie de sprijin; să ne rugăm pentru cei în suferinţe şi pentru toţi semenii noştri.

Pentru toate acestea ne învaţă Mântuitorul, nu trebuie să cerem vreo răsplată sau să ne mândrim, pentru că milostenia foloseşte mai mult celor ce o fac decât celor care o primesc: „Deci, când faci milostenie, nu trâmbiţa înaintea ta, cum fac făţarnicii… Tu însă, când faci milostenie, să nu ştie stânga ta ce face dreapta ta, ca milostenia ta sa fie într-ascuns şi Tatăl tău, care vede în ascuns, îţi va răsplăti ţie”.(Matei 6, 2-4)

miercuri, 1 iulie 2009

Moartea omului e aceaşi cu moartea materiei

Am aflat mai de mult şi am rămas suprins, că moartea omului e aceeaşi cu moartea materiei. Fierul rugineşte, mâncarea se strică, lemnul se cariază, totul uşor uşor învecheşte, se perimează şi în final se descompune. Învechirea materiei e aceeaşi cu învechirea trupului uman.

Totul e din pământ şi totul e pământ. Masa pe care scriu este din lemnul unui copac care a crescut din pământ; plasticul din care sunt făcute cd-urile de pe masă este obţinut din diferite plante care au crescut din pământ; ceramica din care e făcută vază cu flori de pe masă e de fapt lut luat din pământ; pereţii casei sunt din beton care e de fapt nisip cu piatră de calcar sau argilă, luate din minereuri care se află în pământ; fructele şi legumele cu care ne hrănim noi cresc din pământ; animalele pe care le sacrificăm şi le mâncăm se hrănesc şi ele cu vegetaţie care creşte din pământ.

Toată energia lumii se obţine prin pământ. Curentul electric şi căldura termică se obţin prin termocentrale, hidrocentrale, centrale nucleare, centrale eoline ş.a.m.d, care foloses apă, cărbune, minereuri de fier care sunt din pământ. Toţi combustibilii (benzină, motorină, gaz, etc.) sunt obţinuţi din ţiţei şi din rezervoare naturale cu gaz, care se găsesc tot în pământ.
Chiar şi omul e tot pâmânt:
“Căci pământ eşti şi în pământ te vei întoarce” (Fc.3,19)
Dacă materia se perimează uşor uşor şi se-nvecheşte ajungând eventual să se descompună asta înseamnă că şi trupul nostru care se hrăneşte cu această materie zi de zi, se va învechi, îmbătrânind, până va muri şi se va descompune. Materia sub influenţa timpului se învecheşte stricându-se iar trupul nostru deasemenea. Dacă materia nu se strica, dacă nu îmbătrânea şi rămânea aceeaşi tot timpul atunci nici noi nu ne-am fi stricat, nici noi n-am fi îmbătrânit, în final nici noi n-am fi murit.
În concluzie moartea materiei e de fapt şi moartea mea. Şi eu şi materia suntem pământ şi-n pământ ne vom întoarce, numai că omul a primit ceva deosebit de materie. Omul spre deosebire de toată creaţia, are conştiinţă şi personalitate. Omul e viu, gândeşte, vorbeşte, doreşte, simte. Omul are şi suflet.
Omul e din pământ cu trupul, dar e asemenea cu Dumnezeu ca persoană. Omul e veşnic pentru că Dumnezeu e veşnic, şi omul e creat asemenea Lui.
La-nceput trupul omului nu îmbătrânea şi nu cunoştea moartea. Omul era veşnic şi asemenea şi materia, nimic nu se perima, totul era perfect. Omul n-a ascultat de singura porunca a lui Dumnezeu şi a păcătuit. De atunci a fost pedepsit cunoscând moartea, şi împreună cu el şi întreaga creaţie.

“Iar lui Adam i-a zis: “Pentru că ai ascultat vorba femeii tale şi ai mâncat din pomul din care ţi-am poruncit: “Să nu mănânci”, blestemat va fi pământul pentru tine! Cu osteneală să te hrăneşti din el în toate zilele vieţii tale! Spini şi pălămidă îţi va rodi el şi te vei hrăni cu iarba câmpului! În sudoarea fetei tale îţi vei mânca pâinea ta, până te vei întoarce în pământul din care eşti luat; căci pământ eşti şi în pământ te vei întoarce”. (Fc.3,17-19)

Dar Dumnezeu l-a iertat şi i-a promis viaţa veşnică (viaţa aceea fără stricăciune, fără descompunere) dacă va fi iubi pe alţii şi va asculta de El.

luni, 29 iunie 2009

MESAJ DIN PARTEA PR.GIOVANNI CAPARELLI, PENTRU IULIA & PR. DIACON GH.

Padre Giovanni Capparelli (Firmozioti) a spus: Cuvinte de Multumire .Carissima Sorella e Professoressa Iulia: Non trovo le parole per ringraziarLa della sua filiale solidarietà a tutto ciò che succede ad un povero e piccolo prete di paese. Se il Signore ci ha voluto in questi luoghi e non in altri ciò vuol dire che nei nostri confronti ha già stabilito dei disegni a cui noi non possiamo tirarci indietro.

Tutto il mondo fa parte della sua Vigna, e questo posto di Calabria, come lo stesso di Verona del nostro Caro Diacono Padre Giorgio, sono terre a cui dobbiamo dare il meglio di noi per tutti i fedeli che Lui ci ha consegnato. Nella nostra umiltà andiamo avanti, sicuri che accanto a noi, l'Angelo del Signore ci indica la via migliore da seguire.

Grazie Gentilissima Iulia, anche a Lei e a tutta la sua Famiglia un abbraccio Fraterno e perchèno un probabile arrivederci.

Grazie Padre Giovanni , ti ringraziamo tanto , ti abbraccio Pace e Bene.
26 giugno 2009 16.04

marți, 23 iunie 2009

UNDE VOM PUTEA GASI LINISTEA?

Noi, creştinii, avem un cult pentru Biserică.

Si unde vom putea gasi linistea sufletului nostru?


Această întrebare ne-o punem toţi şi la ea vine să ne răspundă Sfânta Biserică. Desigur, liniştea aici, în biserică, ne-o găsim pentru că putem comunica cu Dumnezeu şi suntem mult mai aproape de El.

În Casa Lui, prin rugăciune, putem fi mai aproape de Dumnezeu şi este încântare pentru duhul nostru de a ne ruga Lui pentru mântuirea sufletelor noastre. Dumnezeu ne cheamă la El pe cei aleşi să-i vizităm Casa (biserica ) mereu.

Existenta! Cea taina Minunata! Cum este cu Putinta?

Minunat este Dumnezeu şi minunată este zidirea Sa”.

duminică, 21 iunie 2009

NOUL EPISCOP AL EPARHIEI HUSILOR

În şedinţa Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române desfăşurată astăzi, 18 iunie, la Reşedinţa patriarhală, sub preşedinţia Preafericitului Părinte Daniel, a fost ales Preasfinţitul Părinte Corneliu în scaunul de episcop al Eparhiei Huşilor. Preasfinţia Sa a fost ales cu 43 de voturi, după cum a relatat Mircea Toma (reporter al postului de radio al Patriarhiei Române) pentru Radio TRINITAS, în cadrul emisiunii „România la zi”.

Biografia PS Părinte Corneliu Onilă

Preasfinţitul Părinte Corneliu Onilă s-a născut în satul Corni-Albeşti, judeţul Vaslui, la 25 iulie 1966, din părinţii Eugen şi Ruxandra Onilă, fiind primul dintre cei trei copii de parte bărbătească.

A urmat Şcoala generală şi Gimnaziul în satul natal, absolvind-o în anul 1980. Între anii 1980-1982 a urmat prima treaptă de liceu în oraşul Vaslui, iar din toamna anului 1982 a început cursurile Seminarului Teologic de la Mănăstirea Neamţ, pe care le-a absolvit în anul 1987.


În perioada 1988-1992 a urmat cursurile Institutului Teologic Universitar din Bucureşti (respectiv Facultatea de Teologie), absolvindu-l în anul 1992. Între 1992-1996 a urmat cursurile de doctorat, specializarea Noul Testament, la aceeaşi Facultate.


Începând cu anul 1993 a studiat la Facultatea de Teologie Protestantă din cadrul Universităţii Marburg - Germania, fiind bursier al Diakonisches-Werk, EKD; din anul 1996 a funcţionat ca asistent în cadrul aceleiaşi Facultăţi, la catedra de Teologie şi Spiritualitate a Bisericii Ortodoxe, sub îndrumarea prof. Hans-Martin Barth.

În data de 21 noiembrie 1997 a fost tuns în monahism la Catedrala Episcopiei Huşilor, a doua zi fiind hirotonit ierodiacon, iar în 23 noiembrie - ieromonah. La 25 decembrie 1997 a fost hirotesit protosinghel.În Eparhia Huşilor a activat mai întâi ca profesor de seminar şi consilier cultural la Centrul Eparhial. În anul 1998 a fost numit de către vrednicul de pomenire PS Episcop Ioachim al Huşilor vicar administrativ al eparhiei şi, la propunerea aceluiaşi ierarh vrednic de pomenire, Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române i-a acordat rangul de arhimandrit pe data de 26 iunie 1999.

La 27 octombrie 1999 a fost ales Arhiereu-Vicar al Episcopiei Huşilor, cu titlul de „Bârlădeanul“.

La Episcopia Huşilor s-a ocupat de organizarea Sectorului diaconal-caritativ, organizând cu ajutorul mai multor asociaţii similare, din vestul Europei, Biroul de Asistenţă Socială din cadrul Episcopiei Huşilor. Astfel, prin intermediul Mănăstirii Plankstetten din Germania a dotat cu saltele, paturi, aparatură medicală, medicamente, îmbrăcăminte pentru bolnavi numeroase spitale şi aşezăminte destinate celor în nevoi din judeţul Vaslui. Tot cu acelaşi ajutor a dotat Episcopia Huşilor cu o maşină de teren nouă, destinată activităţii misionare şi caritative. Prin sprijinul elveţiano-olandez a dotat cu cele necesare Spitalul de Psihiatrie din Vaslui, precum şi pe cel de Boli infecţioase din Bârlad.

A fost delegat de Patriarhia Română să participe la numeroase simpozioane, conferinţe şi congrese internaţionale, printre care: Conferinţa cu tema „2.000 de ani de creştinism, realităţi şi perspective“ (Bensheim, Germania 1998); Congresul monahilor benedictini cu tema „Monahismul, spiritualitate şi provocare în Europa“ (Roma 2000); Seminarul organizat de Episcopia Catolică de Haarlem - Olanda, cu tema „Misiunea creştină în Europa secolului XX“ (2001); Simpozionul cu tema „Misiunea creştină şi succesele misionare în Europa“, organizat de către Conferinţa Bisericilor Europene (Varşovia, 2003); Simpozionul cu tema „Mediul înconjurator şi mesajul creştin“ (Zurich, Elveţia 2004); Simpozionul cu tema „Constituţia Europei şi Bisericile creştine“ (Stuttgart, Germania, 2004) .

joi, 18 iunie 2009

RUGACIUNE PENTRU AJUTOR!

STIHURI DIN PSALMI(se poate alege si invata pe-de-rost orice verset din Psaltire.) LA NEVOIE DE AJUTOR:Dumnezeule,spre ajutorul meu ia aminte;Doamne,sa-mi ajuti mie grabeste-Te!{PS. 69,1}. Iar eu sarac sant si sarman,Dumnezeule,ajuta-ma.Ajutorul meu esti Tu:Doamne,nu zabovi! {PS. 69,6-7}

CELE 12 INCHINACIUNI(se pot rosti oricand,dar mai ales in Postul Mare,repetandu-se de trei ori):Dumnezeule,milostiv fii mie,pacatosului(O INCHINACIUNE)

Dumnezeule,curateste-ma pe mine pacatosul(O INCHINACIUNE)

Cel ce m.ai zidit,Dumnezeule,miluìeste-ma(O INCHINACIUNE).

Fara de numar am gresit,Doamne iarta-ma(O INCHINACIUNE).

LA VREME DE NECAZ SI ISPITA(aceasta rugaciune,spusa de 40 de ori,este plata pacatelor noastre de peste zi):Doamne,Iisuse Hristoase,Fiul lui Dumnezeu,miluieste-ma pe mine pacatosul.

Sau:Doamne miluieste. Sau:Iisuse,miluieste-ma.

Sau:Hristoase,miluieste-ma. Sau:Fiul lui Dumnezeu,miluiestema.

Sau:Preasfanta Treime,miluieste-ma.

Sau:Maica lui Dumnezeu,miluieste-ma.

Sau:Ingerul lui Hristos,miluieste-ma Sau:Sfinte(pomeneste numele sfantului al carui nume ìl porti),ocrotitorul meu,miluieste-ma.

DOXOLOGIA MICA(una din cele mai vechi rugaciuni):Slava Tatalui si Fiului si Sfantului Duh,si acum si pururea si in vecii vecilor.Amin.

TOT LA SEMNUL SFINTEI CRUCI:Preasfanta Treime,miluieste-ne pe noi.

CAND TE INCHINI:In numele Tatalui si al Fiului si al Sfantului Duh.Amin.

Inparate ceresc,Mangaietorule,Duhul adevarului.Care pretutindeni esti si toate le plinesti, Vistierul bunatatilor si Datatorule de viata,vino si Te Salasluieste intru noi si ne curateste pe noi de toata intinaciune si mantuieste,Bunule,sufletele noaste. <> Usa milostivirii deschide-o noua,binecuvantata Nascatoare de Dumnezeu,ca sa nu pierim cei ce nadajduim intru tine,ci sa ne mantuim prin tine din nevoi,ca tu esti mantuirea neamului crestinesc.Amin + Prea Sfanta Treime,miluieste-ne pe noi,Doamne,curateste pacatele noastre.

Stapane,iarta faradelegile noastre.Sfinte,cerceteaza si vindeca neputintele noaste pentru numele Tau! VENITI SA NE INCHINAM INPARATULUI NOSTRU DUMNEZEU. VENITI SA NE INCHINAM SI SA CADEM LA HRISTOS,INPARATUL NOSTRU DUMNEZEU. VENITI SA NE INCHINAM SI SA CADEM LA INSUSI HRISTOS,INPARATUL SI DUMNEZEUL NOSTRU!

miercuri, 10 iunie 2009

NOUTATI ORTODOXE

Prin lucrarea lui Dumnezeu şi binecuvântarea Maicii Domnului, la Mănăstirea „Naşterea Domnului” din s. Zăbriceni, raionul Edineţ a fost adusă din Sfântul Munte Athos icoana Maicii Domnului numită „Grabnic Ascultătoare” (Gorgoypikoos – Скоропослушница), fiind singura icoană de acest fel din Moldova.

Icoana reprezintă o copie identică a unei icoane făcătoare de minuni (foarte vechi) care se află la Mănăstirea Dochiariu şi care a fost zugrăvită chiar în această mănăstire athonită, fiind pusă pentru două săptămâni lângă icoana originală făcătoare de minuni, unde zilnic se cântă paraclise şi acatiste închinate Maicii Domnului. Această icoană este foarte cunoscută în întreaga lume, fiind cinstită mai ales ca ocrotitoare a familiilor creştine şi în mod special ca ajutătoare pentru femeile care nu pot naşte prunci.

Însăşi Maica Domnului a vorbit din această icoană numindu-se pe sine „Grabnic Ascultătoare” pentru toţi cei care o cheamă în ajutor.

Cu binecuvântarea ÎPS Mitropolit Vladimir şi prin contribuţia financiară a unor ctitori, icoana a fost adusă la Zăbriceni în data de 26 mai de către stareţul Mănăstirii – arhimandritul Damian. Chipul minunat al Maicii Domnului a fost întâmpinat de părinţii şi fraţii Mănăstirii, de câţiva preoţi din satele învecinate, de elevii şi studenţii celor două şcoli teologice de la Zăbriceni şi de alte sute de credincioşi. După un Tedeum închinat Maicii Domnului şi închinarea la această icoană, ea a fost dusă în Paraclisul Mănăstirii, urmând ca după terminarea construcţiei soborului, să fie mutată acolo spre închinare.

Îndemnăm pe toţi credincioşii de la noi din ţară să vină la Mănăstirea Zăbriceni pentru a se închina acesti sfinte Icoane făcătoare de minuni.
Vă prezentăm şi un Fotoalbum în care puteţi vedea imagini de la Mănăstirea Dochiariu (Athos) şi de la Mănăstirea Zăbriceni.